Download publicaţie

În ultimii cinci ani, peste 70 de persoane trans au solicitat ajutorul ACCEPT pentru a obţine mai multe informaţii despre cum îşi pot schimba actele de stare civilă şi pentru a primi asistenţă juridică de la avocatele care colaborează cu ACCEPT. Din experienţa ACCEPT, persoanele trans care pornesc tranziţia juridică (schimbarea actelor) se lovesc de o serie de obstacole care le îngreunează accesul la recunoaşterea juridică a identităţii lor de gen şi care le expun riscului discriminării, stigmatizării şi altor suferinţe. Pornind de la această situaţie, ACCEPT şi ECPI au analizat hotărâri judecătoreşti, legislaţia naţională şi standardele internaţionale de drepturile omului în scopul de a lămuri cadrul legal în care persoanele trans îşi pot schimba actele de stare civilă în România.

 

Această publicaţie se adresează în primul rând juriştilor, magistraţilor şi reprezentanţilor autorităţilor statului care au un rol important în recunoaşterea identităţii de gen a persoanelor trans. De asemenea, publicaţia este utilă pentru persoanele trans şi avocaţii lor care vor să se lămurească asupra cadrului legal românesc privind modificarea actelor de stare civilă.

În primul capitol, Situaţia persoanelor trans în România, se prezintă noţiuni specifice experienţei persoanelor trans, se clarifică aspecte legate de tranziţia medicală a persoanelor trans ca etapă distinctă şi independentă de tranziţia juridică şi se trec în revistă obstacolele pe care le întâmpină persoanele trans atât pe parcursul tranziţiei medicale, cât şi a celei juridice. Capitolul II, Procedura de schimbare a menţiunii privind sexul în actele de stare civilă în România, detaliază întregul parcurs prin care persoanele trans pot obţine recunoaşterea juridică a identităţii de gen, atât în procedura judiciară (în faţa instanţei), cât şi în procedura administrativă de schimbare a prenumelui. În plus, se atrage atenţia asupra unor reguli procedurale importante (de exemplu, prezenţa procurorului la proces) şi se discută inclusiv aspecte problematice (de exemplu, rolul IML în recunoaşterea juridică a identităţii de gen). În final, Capitolul III denumit Standarde privind drepturile omului în cazul persoanelor trans trece în revistă şi analizează cele mai importante prevederi europene de hard law şi soft law în ce priveşte apărarea drepturilor omului în cazul persoanelor trans, aplicate temei din acest studiu – recunoaşterea juridică a identităţii de gen a persoanelor trans.

Recomandările propuse autorităţilor competente, instituţiilor publice, specialiştilor şi asociaţiilor profesionale vizează îmbunătăţirea cadrului legal şi instituţional astfel încât: persoanele trans să aibă acces mai uşor la recunoaşterea juridică a identităţii de gen; să existe o separare a tranziţiei medicale de tranziţia juridică; să se asigure accesul persoanelor trans la asistenţa medicală pentru tranziţie pe baza unui consimţământ informat; să se pună accentul pe relaţia privată specialist-persoană trans, în locul intervenţiei instituţionale; să se reducă rolul IML; în condiţiile legii actuale, practicile IML să fie puse în acord cu standardele internaţionale de diagnostic şi să fie adaptate în funcţie de etapa tranziţiei în care se află persoana care este subiectul expertizei. Glosarul conţine un număr semnificativ de termeni folosiţi în domeniul studiilor trans.